Vizitatorii de Noaptea Muzeelor, provocați să intre în pielea unui deținut și să încerce să se elibereze din fosta Închisoare Pitești
0Sâmbătă, 18 mai, de Noaptea Muzeelor 2024, cei care vor vizita Închisoarea Pitești vor putea intra în pielea unui deținut și vor avea un timp limitat pentru a se elibera din fosta pușcărie în care a avut loc cel mai mare program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist: Experimentul Pitești.
Vizitatorii vor primi fișe de „deținuți politic” pe care le vor completa explorând încăperile închisorii și urmărind indiciile primite.
„Aceștia vor fi atenți la sunete, la obiecte și la informațiile din muzeu pentru a reuși să ducă la bun sfârșit misiunea de a se elibera. La final, vor fi primi un bilet de eliberare ca premiu pentru succesul misiunii sau bilet de condamnare drept pedeapsă pentru eșecul lor”, explică Memorialul Închisoarea Pitești, un muzeul privat aflat în interiorul fostului penitenciar de la Pitești.
Renumite pentru aşa-zisele încercări de „reeducare“ efectuate cu autorizaţia autorităţilor comuniste în perioada anilor 1949-1952, temnițele fostei Închisori Pitești au găzduit acțiunea violentă cunoscută drept Fenomenul sau Experimentul Pitești.
Despre Fenomenul Piteşti. Umilire şi tortură fizică
Scopul Experimentului Piteşti a fost lepădarea convingerilor şi ideilor politice şi religioase ale deţinuţilor şi, în cele din urmă, alterarea personalităţii până la punctul obedienţei absolute. Victime ale experimentului erau deţinuţii închiși pe motive politice, majoritatea studenţi, membri în grupări interzise de comunişti, ca Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal, precum şi cei inspiraţi de Garda de Fier sau membri sionişti ai comunităţii evreieşti din România.
Estimările totale referitoare la numărul celor care au suferit în urma acestui experiment indică 5.000 de oameni.
În urma torturilor la care au fost supuşi, au murit între 100 şi 200 deţinuţi. Procesul de „reeducare“ a implicat pedepse psihologice, de obicei prin umilire şi tortură.
Metoda de tortura folosită la Piteşti era violenţa fizică. Pe lângă bătăile severe administrate regulat, deţinuţii au fost siliţi să se tortureze reciproc, cu scopul de a descuraja loialităţile dinaintea încarcerării.
Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice ori fizice pe viaţă.
Alexandr Soljeniţîn - laureat al Premiului Nobel - considera că experimentul de la Pitesti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, l-a descris drept „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”.
Fenomenul Piteşti iniţiat între zidurile fostei închisori comuniste din Pitești nu s-a limitat însă la deţinuţii de aici, „experimentul” fiind aplicat şi în alte închisori din România comunistă (Gherla, Canal, Târgu Ocna şi Braşov).
Se încarcă comentariile...
